Anxietate
Tulburarea de somatizare: Cauze, simptome si metode de tratament
Dec
Efectele stresului si a stilului de viata agitat din societatea moderna actuala pot provoca anumite afectiuni de natura psihica, tulburari afective sau chiar dureri fizice ce nu au o explicatie medicala sau un diagnostic specific.
Tulburarea de somatizare are la baza, in majoritatea cazurilor, un cumul de factori externi care au provocat stres, conflict interior neconstientizat sau stari de alerta care duc la blocarea si reprimarea unor nevoi importante, avand actiune directa asupra echilibrului emotional, fizic si mental.
Afla in continuare ce este tulburarea de somatizare, care sunt cauzele, cum se manifesta, dar si metode de preventie si tratament pentru diminuarea stresului si gestionarea emotiilor.
Ce este tulburarea de somatizare?
Somatizarea este un termen folosit pentru a descrie existenta unor boli fizice care pot avea cauze emotionale, in absenta unei cauze medicale. Emotiile, gandurile si starile interioare pe care le simtim au un impact semnificativ asupra corpului fizic si, in timp, pot cauza afectiuni psihosomatice precum ulcer, diabet, hipertensiune sau psoriazis din cauza emotiilor negative reprimate si a stresului.
Majoritatea pacientilor care prezinta tulburari de somatizare resimt dureri fizice suparatoare sau disfunctii, insa fara un diagnostic medical care sa poata concluziona despre ce boala poate fi vorba. Tulburarea de somatizare poate provoca un nivel de stres emotional ridicat pentru persoana in cauza, lipsa diagnosticului avand un impact negativ asupra vietii cotidiene si a activitatilor zilnice.
Care sunt cauzele si factorii de risc pentru tulburarea de somatizare?
Tulburarea de somatizare nu are o cauza specifica, insa reprezinta un cumul de simptome somatice recurente care nu au o justificare medicala. De regula, se manifesta inainte de varsta de treizeci de ani si se poate agrava pe fondul unor tulburari de personalitate, anxietate sau depresie.
Printre factorii de risc care au fost asociati cu tulburarea de somatizare se afla:
- Predispozitie genetica si biologica in care exista un grad redus de tolerare a durerii fizice
- Unele experiente traumatizante din perioada copilariei sau adolescentei
- Tendinta spre pesimism si anxietate
- Interiorizarea
- Conflicte si stres la locul de munca
- Scaderea constientizarii emotionale care duce la o atentie excesiva asupra problemelor fizice, in detrimentul celor emotionale
- Anumite normale sociale sau culturale care inhiba durerea psihica si emotionala
Atunci cand pacientul nu isi recunoaste propriile temeri si nu isi accepta originea psihica a afectiunii sale, poate dezvolta ganduri negative, anxietate in plan emotional si, in timp, dorinta pentru realizarea activitatilor zilnice scade din cauza energiei mentale pe care o aloca pentru identificarea problemei cu privire la starea de sanatate.
Nutrienti benefici pentru sanatate si stare de bine
Simptomele tulburarii de somatizare
Tulburarea de somatizare prezinta, in majoritatea cazurilor, simptome fizice si emotionale care se pot intinde pe o perioada indelungata de timp, fiind legata de trairile si reactiile resimtite in legatura cu lipsa unui diagnostic clinic.
O persoana cu tulburare de somatizare poate resimti in plan fizic:
- Dureri generale de cap, de spate, abdomen, articulatii, piept, rect sau extremitati
- Probleme gastrointesinale precum greata, varsaturi, diaree sau intoleranta la anumite alimente
- Libidou scazut, disfunctie erectila sau sangerare menstruala excesiva
- Probleme neurologice care duc la pierderea echilibrului, paralizie, retentie de urina, pierderea senzatiei tactile, epilepsie sau amnezie
In plan emotional, persoana cu tulburare de somatizare poate resimti stari de anxietate, depresie si ingrijorare cu privire la o potentiala boala si, in unele cazuri, pacientul se poate izola sau poate deveni introvert din cauza nesigurantei emotionale pe care o resimte cu privire la sanatatea sa.
Intensitatea simptomelor fizice sau emotionale pot varia de la o persoana la alta, de la o forma usoara la severa. Atunci cand simptomele persista mai mult de 6 luni, persoana in cauza poate primi diagnosticul de tulburare de somatizare. Din punct de vedere psihologic, gandurile negative, sentimentele de nesiguranta si comportamentele asociate pot afecta profund viata persoanei si desfasurarea zilnica a activitatilor in mediul social, intim sau profesional.
Metode de tratament pentru tulburarea de somatizare
Pacientii cu tulburare de somatizare necesita investigatii si analize multiple pentru a depista cat mai concludent posibila cauza a simptomelor, avand in vedere ca nu poate fi concluzionata o boala organica.
Unul dintre tratamente este cel medicamentos psihiatric pentru a ameliora simptomele neplacute pe care le resimte pacientul, insa este doar o solutie de moment. Acest tip de tratament nu vindeca starea psihica a pacientului, iar simptomele revin ulterior dupa intreruperea administrarii.
In majoritatea cazurilor, pacientii cu tulburare de somatizare sunt indrumati spre psihoterapie pentru constientizarea reala a situatiei in care se afla si modificarea modului cum acesta percepe problema. Astfel, el isi accepta emotiile si isi manifesta gandurile. Psihoterapia este o metoda eficienta care necesita implicare si motivatie din partea pacientului.
In efectuarea analizelor si a diagnosticarii terapeutice, medicii iau in considerare mai multi factori printre care factori ereditari, bolile copilariei, daca pacientul a avut sau nu traumatisme fizice sau emotionale ori abuzuri fizice in cadrul relatiilor intime.
Suplimente naturale pentru relaxarea sistemului nervos
Poate fi prevenita tulburarea de somatizare?
Pentru a preveni aparitia tulburarii de somatizare, este importanta constientizarea si identificarea nevoilor, dorintelor si emotiilor pentru a evita somatizarea acestora in plan fizic. Un nivel de stres ridicat poate influenta modul in care o persoana isi gestioneaza emotiile, de aceea, primul pas pentru prevenirea tulburarii de somatizare este reducerea nivelului de stres care poate duce la scaderea imunitatii.
Planul de diminuare a stresului poate include adoptarea tehnicilor de relaxare precum meditatie, yoga, mersul de jos, drumetiile in natura sau gradinaritul. Aceste practici ajuta corpul sa secrete dopamina, un hormon responsabil pentru bunastarea psihica.
De asemenea, alimentatia este un alt aspect important prin care organismul isi procura toti nutrientii de care are nevoie pentru buna functionare fizica si mentala.
Iata cateva dintre cele mai benefice remedii care ajuta la ameliorarea si gestionarea stresului:
- Valeriana
Valeriana este o planta medicinala utilizata pentru proprietatile sale calmante, sedative si realaxante asupra sistemului nervos. Ajuta la reducerea starilor de anxietate, calmeaza emotiile in situatiile stresante si favorizeaza instalarea unui somn odihnitor.
- Triptofan
Triptofanul este un aminoacid esential pentru creier, cunoscut si sub numele de “aminoacidul fericirii”. Acesta contribuie la functionarea optima a sistemului nervos, amelioreaza starile depresive, combate depresia si induce o stare de relaxare si siguranta de sine.
- Magneziu
Magneziul este un mineral esential pentru sanatatea organismului cu rol important pentru buna functionare a sistemului muscular, nervos si cardiac. Ajuta la inlaturarea starilor de oboseala si extenuare, combate starile de anxietate si imbunatateste nivelul de toleranta gastrointestinala.
- Laptisor de Matca
Laptisorul de matca ajuta la cresterea productiei de anticorpi si celule albe din organism, avand proprietati terapeutice care intaresc sistemul imunitar in lupta cu virusii si bacteriile care pot provoca boli.
Top 10 intrebari frecvente
Tulburarea de somatizare inseamna aparitia unor simptome fizice persistente care nu au o cauza medicala clara. Acestea includ dureri, ameteli sau senzatii de slabiciune care persista in timp, desi analizele ies normale.
Pe scurt, corpul transmite semnale reale, dar radacina lor tine de stres, anxietate sau factori psihologici. Pentru intelegere corecta e nevoie de evaluare atenta, nu doar de teste fizice.
Somatizarea poate fi declansata de stres cronic, traume emotionale sau anxietate. Corpul devine un canal prin care mintea exprima tensiunile nerezolvate.
Exista si predispozitii genetice sau invatate care fac unele persoane mai atente la senzatii corporale. Practic, este o combinatie intre psihic si contextul de viata.
Simptomele somatizarii seamana cu cele ale unei boli fizice, dar investigatiile nu explica intensitatea trairilor. Ele pot include dureri, oboseala sau palpitatii fara o cauza medicala clara.
Un medic poate exclude afectiunile organice si recomanda evaluare psihologica. Ideea e simpla: diagnosticul se bazeaza pe colaborare intre specialitati.
Tulburarea de conversie este o forma de expresie a stresului prin simptome motorii sau senzoriale, cum ar fi paralizii sau pierderea vederii temporare. Ele nu au o cauza medicala identificabila, dar sunt resimtite real de pacient.
De obicei apar brusc, dupa evenimente tensionate, si necesita evaluare atenta pentru a exclude alte boli. Distinctia se face prin investigatii si context psihologic.
Da, miscarea constanta ajuta la reducerea stresului si la reglarea somnului. Plimbarile zilnice sau activitatile usoare pot diminua intensitatea simptomelor somatice.
Sportul actioneaza ca o eliberare a tensiunii psihice, facand corpul mai rezistent la manifestarile somatizarii. Practic, e o parte importanta din abordarea non-medicamentoasa.
Daca durerile, oboseala sau senzatiile neplacute se intind pe luni de zile si afecteaza viata zilnica, consultul medical devine necesar. Medicul poate exclude alte afectiuni si recomanda sprijin psihologic.
Pe scurt, cand viata cotidiana e limitata de aceste manifestari, e momentul sa cauti ajutor. Cu cat interventia vine mai devreme, cu atat cresc sansele de echilibru.
Da, lipsa odihnei si stresul continuu intensifica perceptia durerilor si oboselii. Organismul reactioneaza prin semnale fizice care nu au mereu o explicatie medicala clara.
Somnul regulat si tehnicile de relaxare reduc frecventa acestor simptome. Ideea e ca echilibrul mental si cel fizic sunt interconectate.
Alimentatia nu trateaza direct somatizarea, dar influenteaza modul in care corpul face fata stresului. Deficitul de vitamine sau minerale poate amplifica starea de slabiciune sau oboseala.
O dieta echilibrata, cu legume, proteine si apa suficienta, sprijina rezistenta organismului. Practic, nu vindeca, dar ajuta la sustinerea corpului in fata presiunii psihice.
Anumite suplimente cu omega-3, magneziu sau extracte vegetale pot aduce beneficii pentru unii oameni. Totusi, dovezile sunt mixte si nu exista garantii ca reduc simptomele tuturor.
E important sa discuti cu medicul inainte, mai ales daca iei medicamente. Practic, suplimentele pot fi un sprijin, dar nu o solutie unica.
In unele cazuri, simptomele scad semnificativ prin psihoterapie si schimbari de stil de viata. Totusi, perioadele de stres intens pot readuce manifestarile.
Evolutia difera de la persoana la persoana, iar cheia este gestionarea factorilor declansatori. Cu sprijin adecvat, multi reusesc sa isi recapete echilibrul.
Informatiile au scop educativ si nu inlocuiesc sfatul unui specialist.
