Hipertensiunea si accidental vascular cerebral: Legatura dintre cele doua pe care trebuie sa o cunosti

Tensiunea arteriala ridicata, cunoscuta in termeni medicali drept hipertensiune, este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale timpurilor moderne. Problema este ca, desi nu doare si de multe ori trece neobservata, efectele sale asupra organismului sunt extrem de periculoase.

Printre cele mai grave complicatii ale hipertensiunii se afla accidentul vascular cerebral (AVC), o urgenta medicala care poate schimba radical viata unei persoane in cateva clipe.

In acest articol vom explora de ce tensiunea arteriala ridicata este principalul factor de risc pentru AVC, cum actioneaza asupra vaselor de sange, care sunt mecanismele prin care provoaca accidentele vasculare si, mai important, ce putem face pentru a preveni aceasta situatie.

Ce inseamna tensiunea arteriala si cand devine periculoasa?

Tensiunea arteriala reprezinta, in termeni simpli, forta cu care sangele impins de inima circula prin vasele de sange. Imaginati-va arterele ca pe niste conducte flexibile care transporta lichid vital catre toate organele corpului. Cu fiecare bataie a inimii, aceste conducte sunt presate de fluxul sangvin, iar aceasta presiune se masoara si se exprima prin doua valori esentiale.

Prima valoare este tensiunea sistolica (numarul de sus), care reflecta presiunea maxima exercitata asupra peretilor arteriali in momentul in care inima se contracta si pompeaza sange in circulatie. Practic, este momentul de efort maxim al inimii.

A doua valoare este tensiunea diastolica (numarul de jos), ce indica presiunea ramasa in artere intre doua batai ale inimii, atunci cand muschiul cardiac se relaxeaza si se umple din nou cu sange. Aceasta valoare este importanta pentru ca arata cat de mult ramane arterele sub tensiune chiar si atunci cand inima nu pompeaza activ.

Pentru ca organismul sa functioneze optim, aceste valori trebuie sa se incadreze intr-un interval considerat normal, respectiv sub 120/80 mmHg. Aceasta inseamna ca inima pompeaza eficient, vasele de sange sunt flexibile si rezista fara probleme presiunii normale exercitate de fluxul sangvin.

Problemele apar atunci cand, in mod constant, valorile depasesc pragul de 130/80 mmHg. In acest caz, vorbim despre hipertensiune arteriala, o afectiune frecventa dar extrem de periculoasa daca este ignorata. Nu este vorba doar despre faptul ca inima depune un efort suplimentar pentru a impinge sangele prin artere, ci si despre faptul ca peretii vaselor de sange sunt supusi unei presiuni mari, zi dupa zi.

In timp, acest stres constant slabeste elasticitatea arterelor, le deterioreaza structura si le face mai vulnerabile la rupturi sau depuneri de grasime si colesterol. Astfel, hipertensiunea devine un factor central in aparitia complicatiilor cardiovasculare si cerebrale, inclusiv a accidentului vascular cerebral.

Problemele apar atunci cand, in mod constant, valorile depasesc pragul de 130/80 mmHg. In acest caz, vorbim despre hipertensiune arteriala, o afectiune frecventa dar extrem de periculoasa daca este ignorata. Nu este vorba doar despre faptul ca inima depune un efort suplimentar pentru a impinge sangele prin artere, ci si despre faptul ca peretii vaselor de sange sunt supusi unei presiuni mari, zi dupa zi.

In timp, acest stres constant slabeste elasticitatea arterelor, le deterioreaza structura si le face mai vulnerabile la rupturi sau depuneri de grasime si colesterol. Astfel, hipertensiunea devine un factor central in aparitia complicatiilor cardiovasculare si cerebrale, inclusiv a accidentului vascular cerebral.

Produse Recomandate pentru Inima si Sistem Cardiovascular

Cum provoaca hipertensiunea un accident vascular cerebral?

Hipertensiunea functioneaza ca o forta invizibila care, zi de zi, afecteaza structura vaselor de sange. Presiunea mare din artere le slabeste peretii si favorizeaza depunerea de grasimi si colesterol. In timp, acest proces duce la ingustarea vaselor (ateroscleroza), adica creste considerabil riscul de AVC.

Exista doua tipuri principale de accidente vasculare, ambele influentate de tensiunea arteriala ridicata:

1. Accidentul vascular ischemic – apare atunci cand un cheag blocheaza circulatia sangelui catre creier. Fara oxigen, celulele nervoase mor in cateva minute. Hipertensiunea accelereaza ateroscleroza si favorizeaza aparitia cheagurilor. De asemenea, creste riscul de fibrilatie atriala, o aritmie care mareste de cinci ori probabilitatea de AVC.
2. Accidentul vascular hemoragic – apare atunci cand un vas de sange din creier se sparge. Hipertensiunea slabeste peretii arteriali si poate provoca anevrisme, care se pot rupe in orice moment. Acest tip de AVC este de obicei mai grav si cu o rata de mortalitate mai mare.

In plus, hipertensiunea poate provoca si accidente ischemice tranzitorii (TIA), numite si „mini-AVC”. Desi simptomele dispar de la sine, TIA reprezinta un semnal serios ca riscul unui accident vascular major este foarte ridicat.

Alimentatia si stilul de viata dupa un AVC

Pentru multe persoane care au trecut printr-un accident vascular, alimentatia nu mai este atat de simpla precum era inainte. Corpul are nevoie de o nutritie adecvata pentru a se reface, pentru a sprijini functionarea creierului si pentru a oferi energia necesara implicarii in exercitii de recuperare, terapie fizica sau activitati zilnice.

Leziunile cerebrale pot afecta abilitatea de a inghiti, coordonarea miscarilor sau chiar apetitul si gustul. Printre dificultatile cel mai frecvent intalnite se numara problemele de inghitire, slabiciunea musculara ce ingreuneaza folosirea tacamurilor, scaderea apetitului cauzata fie de modificarile neurologice, fie de starea emotionala, precum si oboseala accentuata, care face dificila pregatirea sau chiar consumarea unei mese.

Pentru a depasi aceste obstacole, specialistii recomanda cateva solutii practice:

• Alegerea alimentelor moi si usor de mestecat – piureurile, supele, branza de vaci, iaurturile sau fructele coapte si moi pot fi mai usor tolerate. Daca este nevoie, alimentele mai tari pot fi pasate sau maruntite pentru a reduce riscul de inec.
• Ingroasarea lichidelor – apa si alte bauturi pot fi greu de inghitit in forma lor obisnuita si pot ajunge pe caile respiratorii. In astfel de cazuri, se pot folosi agenti naturali de ingrosare, precum fulgii de cartofi sau faina de porumb, pentru a face lichidele mai sigure de consumat.
• Folosirea tacamurilor adaptate sau a ustensilelor speciale pentru gatit – manerele mai groase, farfuriile cu margini inalte sau placile antiderapante pot simplifica procesul de hranire pentru cei care au pierdut forta sau coordonarea in maini.
• Alegerea alimentelor cu arome puternice, dar sanatoase – condimentele, ierburile aromatice si citricele fac mesele mai apetisante fara a fi nevoie de adaosuri de sare sau grasimi saturate, care sunt periculoase pentru sistemul cardiovascular.
• Transformarea meselor in ocazii sociale – a lua masa in familie sau alaturi de prieteni poate ajuta nu doar la cresterea apetitului, ci si la imbunatatirea starii emotionale. Sprijinul social are un rol important in prevenirea depresiei post-AVC, iar o atmosfera calda la masa ridica moralul si sustine pofta de mancare.

Descopera Gama Noastra de Produse Premium pentru Inima, Creier si Vase de Sange